Permis de vânătoare: Noţiunea de “oglindă” defineşte

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 1

Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:

A) 60 - 70 zile;

B) 90 – 100 zile;

C) 120 – 130 zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 2

Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:

A) septembrie – octombrie;

B) iulie – august;

C) noiembrie – decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 3

Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:

A) dentiţie;

B) mărimea copitelor;

C) greutatea craniului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 4

Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:

A) forma capului;

B) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren;

C) culoarea părului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 5

Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:

A) zona de câmpie cu monoculturi;

B) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere;

C) stepa.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 6

Longevitatea cerbului comun este de:

A) aproximativ 10 ani;

B) aproximativ 15 ani;

C) aproximativ 20 de ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 7

Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:

A) martie-iunie;

B) iulie - august;

C) octombrie-noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 8

Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:

A) diurn;

B) nocturn;

C) crepuscular şi auroral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 9

Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:

A) ursul;

B) râsul;

C) lupul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 10

Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?

A) decembrie-ianuarie;

B) septembrie-octombrie;

C) februarie-martie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 11

Cerbul comun năpârleşte:

A) numai primăvara;

B) numai toamna;

C) atât primăvara cât şi toamna.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 12

Dimorfismul sexual la cerbul comun este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 13

“Raza lupului” apare la :

A) cerbul comun;

B) cerbul lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 14

La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual ?

A) urs;

B) cerb;

C) lup.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 15

Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun ?

A) martie - aprilie;

B) aprilie - mai;

C) mai – iunie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 16

Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?

A) 28 de săptămâni;

B) 34 de săptămâni;

C) 40 de săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 17

Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:

A) cerbulean sau junincă, după caz;

B) viţel sau viţea, după caz;

C) ied sau iadă, după caz.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 18

Ce se înţelege prin “locul de culcuş“ al cerbului?

A) locul în care se ascunde în caz de pericol;

B) locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei;

C) locul unde doarme în timpul nopţii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 19

După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:

A) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite;

B) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri;

C) se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 20

Ce sunt scăldătorile cerbilor ?

A) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului;

B) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase;

C) lacuri alpine în care se scaldă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 21

Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?

A) cu tuberculi;

B) cu frunze uscate de arbori;

C) cu lujeri, muguri, coajă de arbori.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 22

Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 23

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 4.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 24

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 2;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 25

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 3.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 26

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 3.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 27

Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:

A) la baza prăjinei;

B) la baza ramurei mijlocii;

C) la baza coroanei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 28

Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun:

A) prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă;

B) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă;

C) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 29

Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:

A) 250 kg;

B) 180 kg;

C) 140 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 30

Iarna, cerbul comun are blana de culoare:

A) brun - roşcată;

B) brun închis – cenuşie;

C) brună, cu pete albe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 31

Vara, cerbul comun are blana de culoare:

A) brun - roşcată;

B) brun închis – cenuşie;

C) brună cu pete albe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 32

Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:

A) 8 – 10 ani;

B) 11 – 13 ani;

C) 14 – 16 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 33

Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după:

A) 10-11 ani;

B) 11-12 ani;

C) 13-14 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 34

Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:

A) mărime;

B) formă;

C) culoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 35

Cerbul comun se întâlneşte în România:

A) de la câmpie până în golul de munte;

B) doar la deal şi la munte;

C) numai la munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 36

Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:

A) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute;

B) un mascul dominant şi mai multe ciute;

C) un mascul dominant şi o ciută.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 37

Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:

A) câmpie;

B) deal;

C) munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 38

Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie?

A) da;

B) nu;

C) doar unele exemplare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 39

Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală?

A) suliţarii de un an şi jumătate;

B) furcarii de doi ani şi jumătate;

C) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 40

Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:

A) boncănit;

B) gonit;

C) alergat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 41

Ce se întelege printr-un “cerb de 14 impar” ?

A) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri;

B) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri;

C) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 42

Ce se întelege printr-un “cerb de 16 par” ?

A) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri;

B) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri;

C) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 43

Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:

A) 5 – 6 ani;

B) 9 - 10 ani;

C) 14 - 16 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 44

Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:

A) 1 an şi 5 luni;

B) la 2 ani şi 3 luni;

C) la 3 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 45

Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:

A) octombrie – noiembrie;

B) august – septembrie;

C) ianuarie - februarie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 46

Ciuta de lopătar fată în perioada:

A) mai - iunie;

B) februarie - martie;

C) martie-mai.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 47

Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:

A) pădurile de răşinoase de mare întindere;

B) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană;

C) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 48

Longevitatea cerbului lopătar este de:

A) 10 – 12 ani;

B) 14 – 16 ani;

C) 20 – 25 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 49

Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?

A) este mai puternic şi mai melodios;

B) este mai intens şi mai modulat;

C) este mai slab şi mai monoton.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 50

Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?

A) 45 de săptămâni;

B) 24 de săptămâni;

C) 33 de săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 51

Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?

A) cerb comun;

B) cerb lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 52

În cazul cerbilor lopătari boncănesc:

A) numai masculii;

B) atât masculii cât şi femelele;

C) numai femelele.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 53

Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult

A) două ramuri şi o lopată;

B) două ramuri şi două lopeţi;

C) trei ramuri şi o lopată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 54

Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?

A) cerbul comun;

B) cerbul lopătar;

C) căpriorul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 55

Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:

A) 50 kg;

B) 70 kg;

C) 100 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 56

Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:

A) zona de joasă altitudine;

B) zona de dealuri înalte;

C) zona de munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 57

La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate?

A) cerbul lopătar;

B) cerbul comun;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 58

Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:

A) februarie;

B) aprilie;

C) decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 59

În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?

A) Subcarpaţii Getici;

B) Câmpia Olteniei;

C) Câmpia de Vest.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 60

Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:

A) 60 zile;

B) 80 – 90 zile;

C) 120 – 130 zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 61

Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) septembrie – octombrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 62

Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:

A) februarie;

B) noiembrie;

C) septembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 63

Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:

A) iulie – august;

B) mai – iunie;

C) septembrie – octombrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 64

Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:

A) după dentiţie;

B) după mărimea copitelor;

C) după greutatea craniului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 65

Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:

A) după forma corpului şi comportament;

B) după forma şi mărimea coarnelor;

C) după culoarea blănii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 66

Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:

A) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal;

B) păduri întinse de foioase;

C) păduri întinse de răşinoase.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 67

Longevitatea căpriorului este de aproximativ:

A) 5 ani;

B) 10 ani;

C) 15 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 68

Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:

A) martie-iunie;

B) august-septembrie;

C) octombrie-noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 69

Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:

A) ursul şi lupul;

B) şacalul şi râsul;

C) lupul şi râsul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 70

Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:

A) mistreţul şi pisica sălbatică;

B) râsul şi şacalul;

C) vulpea, şacalul şi câinii hoinari.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 71

Dimorfismul sexual la căprior este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 72

Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:

A) 5 – 8 ani;

B) 2-4 ani;

C) 9-12 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 73

Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:

A) 2 ani;

B) 3 ani;

C) 1 an şi 2 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 74

La căprior, coarnele reprezintă:

A) adaptare la condiţiile de mediu;

B) malformaţie a craniului;

C) caracter sexual secundar.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 75

La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:

A) adaptare la condiţiile de mediu;

B) malformaţie;

C) caracter sexual secundar.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 76

La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:

A) adaptării la condiţiile de mediu;

B) castrării sau lezării testiculelor;

C) lezării cilindrilor frontali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 77

“Oglinda” este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:

A) vară;

B) toamnă;

C) tot timpul anului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 78

Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?

A) cerb comun;

B) cerb lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 79

În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?

A) în lunile septembrie – octombrie;

B) în lunile octombrie – noiembrie;

C) în lunile noiembrie – decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 80

Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?

A) unul;

B) doi;

C) trei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 81

La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?

A) imediat;

B) la 3-4 ore de la fătare;

C) după câteva zile de la fătare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 82

Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?

A) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii;

B) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari;

C) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 83

Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?

A) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile;

B) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie;

C) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 84

Vara, blana căpriorului are culoarea:

A) cenuşie;

B) roşcată;

C) brună.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 85

Activitatea căpriorului are caracter preponderent:

A) diurn;

B) crepuscular;

C) crepuscular şi auroral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 86

În anumite regiuni, denumirea de «ţap roşu» se foloseşte popular pentru:

A) masculii de capră neagră de culoare roşcată;

B) masculul căpriorului;

C) masculul de capră neagră în timpul verii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 87

Noţiunea de “ oglindă” defineşte:

A) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă;

B) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor;

C) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 88

Care din următoarele specii nu au vezică biliară?

A) cerbul comun;

B) căpriorul;

C) mistreţul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 89

Raportul normal între sexe la căprior este considerat:

A) 1:1;

B) 1:2;

C) 1:3.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 90

Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:

A) 15 kg;

B) 30 kg;

C) 50 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 91

La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă:

A) cerb comun;

B) cerb lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 92

Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?

A) cerbul comun;

B) cerbul lopătar;

C) căpriorul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 93

Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:

A) 9 luni;

B) 5 luni;

C) 4 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 94

În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de “căprior de câmp” (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?

A) Câmpia de Vest;

B) Câmpia Română;

C) Podişul Dobrogei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 95

Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:

A) boncănit;

B) rotit;

C) alergat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 96

Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:

A) brăhnit;

B) behăit;

C) boncănit.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 97

Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?

A) suliţarii de un an;

B) furcarii de doi ani;

C) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 98

Cornul de cărprior dezvoltat normal are:

A) două ramuri;

B) trei ramuri;

C) patru ramuri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 99

Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) niciodată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 100

Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) niciodată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 101

Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada:

A) octombrie – noiembrie;

B) iulie – august;

C) august – septembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 102

Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:

A) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1;

B) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi;

C) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 103

La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:

A) 120º;

B) 140º;

C) 180º.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 104

La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:

A) 90º;

B) 120 - 140º;

C) 180º.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 105

La capră neagră coarnele cresc până la:

A) 5 ani;

B) 10 ani;

C) sfârşitul vieţii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 106

La capră neagră coarnele cresc pe:

A) cilindrii frontali;

B) cepi osoşi;

C) prelungiri ale oaselor temporale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 107

Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:

A) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin;

B) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte;

C) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 108

Longevitatea caprei negre este de:

A) 5 – 10 ani;

B) 10 – 12 ani;

C) 15 -20 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 109

Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:

A) exclusiv solitar;

B) în ciopor;

C) cu perechea.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 110

Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:

A) ursul şi mistreţul;

B) şacalul şi vulpea;

C) lupul şi râsul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 111

Dimorfismul sexual la capră neagră este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 112

La capra neagră „cornetele” reprezintă:

A) formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi;

B) o continuare a craniului;

C) cilindri frontali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 113

Urma caprei negre este:

A) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă;

B) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna;

C) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 114

“Oglinda” este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:

A) vară;

B) toamnă;

C) tot timpul anului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 115

Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?

A) brună închis;

B) neagră;

C) maroniu – gălbuie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 116

Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?

A) brună închis;

B) neagră;

C) gălbuie – cenuşie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 117

Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:

A) auzul şi văzul;

B) auzul şi mirosul;

C) mirosul şi văzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 118

Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?

A) duce în general viaţă de grup;

B) se grupează numai în perioada împerecherii;

C) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 119

La capra neagră coarnele sunt specifice:

A) doar masculilor;

B) doar femelelor batrâne;

C) ambelor sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 120

Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:

A) 15-20 kg;

B) 20-30 kg;

C) 30-45 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 121

Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:

A) 10 - 15 ani;

B) 15 – 20 ani;

C) 20 - 30 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 122

Capra neagră are activitate preponderent:

A) diurnă;

B) aurorală şi crepusculară;

C) nocturnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 123

În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:

A) solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare;

B) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret;

C) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 124

Hrana caprei negre este constituită preponderent din:

A) licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase;

B) lujeri şi muguri din specii de stejar;

C) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 125

După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:

A) Carpaţii Orientali;

B) Carpaţii Meridionali;

C) Carpaţii Occidentali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 126

În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:

A) Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali;

B) doar în Carpaţii Orientali si Meridionali;

C) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 127

Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:

A) altitudinea;

B) prezenţa stâncăriilor greu accesibile;

C) sursa de hrană naturală de bună calitate.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 128

Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) niciodată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 129

Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:

A) octombrie - decembrie;

B) martie – aprilie;

C) mai – iulie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 130

Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:

A) după numărul inelelor anuale de pe coarne;

B) după lungimea coarnelor;

C) după grosimea coarnelor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 131

La masculul de muflon coarnele sunt:

A) lungi şi spiralate;

B) scurte şi îndreptate spre spate;

C) lungi şi îndreptate în sus.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 132

La femela de muflon coarnele sunt:

A) lungi şi spiralate;

B) scurte şi îndreptate spre spate;

C) lungi şi îndreptate în sus.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 133

La muflon coarnele cresc până la:

A) 5 ani;

B) 10 ani;

C) sfârşitul vieţii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 134

La muflon coarnele cresc pe:

A) cilindrii frontali;

B) cepi osoşi;

C) prelungiri ale oaselor temporale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 135

Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt:

A) doar auzul şi văzul;

B) doar auzul şi mirosul;

C) auzul, văzul şi mirosul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 136

Activitatea muflonului are caracter preponderent:

A) diurn;

B) auroral;

C) crepuscular şi nocturn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 137

Dimorfismul sexual la muflon este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 138

Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:

A) 1 an;

B) 1,5 ani;

C) 2 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 139

La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:

A) adaptare la condiţiile de mediu;

B) malformaţie a craniului;

C) caracter sexual secundar.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 140

Ce este cilindrul frontal?

A) anomalie rar întâlnită la capra neagră;

B) partea din craniu pe care creşte cornul la cervide;

C) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 141

Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:

A) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră;

B) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul;

C) cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 142

Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului?

A) mirosul;

B) auzul;

C) văzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 143

Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:

A) auzul şi văzul;

B) mirosul şi auzul;

C) văzul şi mirosul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 144

Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 145

Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?

A) urmele tipar ale membrelor anterioare;

B) urmele tipar ale membrelor posterioare;

C) nu există deosebiri de mărime între urme.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 146

Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?

A) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;

B) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;

C) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 147

În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de:

A) pădurile de răşinoase;

B) pădurile întinse de foioase;

C) stepa.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 148

Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna:

A) martie;

B) august;

C) noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 149

Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent:

A) auroral;

B) nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 150

Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?

A) culoarea părului;

B) forma corpului şi mărimea colţilor armă;

C) lungimea corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 151

Hrana mistreţului este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 152

La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului?

A) la 4 - 6 ani;

B) la 7 - 10 ani;

C) la 15 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 153

La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?

A) la 12 – 14 luni;

B) la 16 – 18 luni;

C) la 20 – 22 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 154

La mistreţ, colţii armă sunt reprezentață de:

A) o malformaţie a maxilarului inferior;

B) caninii de pe maxilarul inferior;

C) caninii de pe maxilarului superior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 155

Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:

A) maxilarul inferior;

B) maxilarul superior;

C) ambele maxilare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 156

Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:

A) iulie – august;

B) august – septembrie;

C) octombrie – decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 157

Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face:

A) după dentiţie;

B) după mărimea copitelor;

C) după colţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 158

Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face:

A) după greutate;

B) după mărimea copitelor;

C) după colţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 159

Longevitatea mistreţului este de:

A) 4-5 ani;

B) 7-8 ani;

C) peste 10 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 160

Gestaţia la mistreţ este de:

A) 10 săptămâni;

B) 14 săptămâni;

C) 16-17 săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 161

Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:

A) martie-aprilie;

B) august-septembrie;

C) octombrie-ianuarie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 162

La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?

A) în al doilea an de viaţă;

B) în primul an de viaţă;

C) la vârsta de trei ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 163

Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?

A) între 90 şi 100 zile;

B) între 140 si 150 zile;

C) între 115 – 120 zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 164

Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii:

A) când mistreţul este rănit;

B) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire;

C) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 165

Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun?

A) după formă;

B) după mărime;

C) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 166

Ciurda de mistreţi este condusă de:

A) perechea conducătoare;

B) vierul cel mai bătrân;

C) scroafa cea mai în vârstă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 167

Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional:

A) 200 kg;

B) 300 kg;

C) 400 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 168

Mistreţii se scaldă cu plăcere în:

A) ape curate stătătoare;

B) ape curate curgătoare;

C) mocirlă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 169

Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ:

A) ursul;

B) lupul;

C) râsul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 170

Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin:

A) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare;

B) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare;

C) pete pe blană, mai deschise la culoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 171

Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili?

A) mistreţul cu porcul domestic;

B) vulpea cu câinele domestic;

C) iepurele de câmp cu iepurele de casă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 172

Câte specii de urs există în libertate în România?

A) o specie;

B) două specii;

C) trei specii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 173

Activitatea ursului are caracter preponderent:

A) auroral;

B) nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 174

Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs:

A) miros şi auz;

B) auz şi văz;

C) văz şi miros.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 175

Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs:

A) miros;

B) auz;

C) văz.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 176

Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:

A) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte;

B) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană;

C) stâncăriile din golul alpin.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 177

Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:

A) doar sănătoase;

B) doar slabe, bolnave, rănite;

C) sănătoase, slabe, bolnave, rănite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 178

Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:

A) doar sălbatice;

B) doar domestice;

C) sălbatice şi domestice

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 179

Dimorfismul sexual la urs este:

A) mediu pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 180

Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 181

Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?

A) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale.

B) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală.

C) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 182

Ursul obişnuieşte să pască iarbă?

A) da, primăvara şi toamna;

B) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat.

C) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 183

Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:

A) câinelui enot;

B) lupului;

C) viezurelui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 184

Longevitatea ursului este de circa:

A) 13 – 15 ani;

B) 16 – 19 ani;

C) peste 20 de ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 185

La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?

A) la vârsta de doi ani;

B) la vârsta de trei ani;

C) la vârsta de patru ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 186

Cât durează gestaţia la femela de urs?

A) între şapte şi opt luni;

B) între zece şi unsprezece luni;

C) între cinci si şase luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 187

Puii de urs cântăresc la naştere:

A) 400-500 gr;

B) 1-2 kg;

C) cca 3-3.5 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 188

Câţi pui fată de regulă femela de urs?

A) 2 pui;

B) 1 pui;

C) 3 pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 189

La ce vârstă devin independenţi puii de urs?

A) la 8 – 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor);

B) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri;

C) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 190

Care este perioada de împerechere la urs?

A) mai – iunie;

B) august – septembrie;

C) septembrie – octombrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 191

Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă:

A) vizuină;

B) bârlog;

C) culcuş.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 192

Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:

A) februarie-martie;

B) mai-iunie;

C) iulie-august.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 193

Ursoaica fată, de regulă:

A) în fiecare an;

B) din doi în doi ani;

C) din trei în trei ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 194

În hrana naturală a ursului predomină?

A) fructele şi seminţele;

B) carnea;

C) iarba şi furnicile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 195

Lupii atacă omul ?

A) niciodată;

B) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul;

C) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 196

Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?

A) nu;

B) da;

C) numai în mod excepţional.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 197

Hăita de lupi este condusă de:

A) masculul dominant;

B) femela cea mai în vârstă;

C) perechea conducătoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 198

Gestaţia lupoaicei durează:

A) 9 săptămâni;

B) 36 săptămâni;

C) 8-9 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 199

Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:

A) gust şi văz;

B) miros şi auz;

C) văz şi pipăit.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 200

Lupul este un carnivor cu o greutate de:

A) 10 – 15 kg – excepţional mai mult;

B) 15 – 20 kg – excepţional mai mult;

C) 25 – 50 kg – excepţional mai mult.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 201

În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:

A) terenurile agricole din zona de câmpie;

B) pădurile din zona de dealuri şi munte;

C) golul alpin.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 202

Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?

A) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie;

B) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic;

C) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 203

Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi?

A) proaspătă;

B) semidigerată, prin regurgitare;

C) premărunţită prin masticare de către lupoaică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 204

Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?

A) până la 55 – 60 km/h;

B) până la 40 - 45 km/h;

C) până la 75 – 85 km/h.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 205

Regimul alimentar al lupului este:

A) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari;

B) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici;

C) variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 206

Cât timp rezistă nemâncat lupul?

A) rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg;

B) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată;

C) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 207

Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 208

Dimorfismul sexual la lup este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) pronunţat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 209

Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de:

A) oaie;

B) cerb comun;

C) câine.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 210

Pentru a se hrăni, lupul vânează:

A) doar animale sănătoase;

B) doar animale slabe, bolnave, rănite;

C) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 211

Hrana de origine animală a lupului constă în:

A) doar animale pe care le vânează;

B) animale pe care le vânează şi cadavre de animale;

C) doar cadavre de animale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 212

Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:

A) mărime;

B) forma eliptică, mai alungită;

C) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 213

Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin:

A) dispunerea rectilinie a urmelor;

B) dispunerea în zig-zag a urmelor;

C) pasul evident mai mare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 214

Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?

A) nu;

B) da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor.

C) da, între părinţi şi pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 215

Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 216

Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma:

A) câinelui de talie mare;

B) bursucului;

C) pisicii sălbatice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 217

Longevitatea lupului este de circa:

A) 7 – 9 ani;

B) 10 – 12 ani;

C) 15 – 20 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 218

Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte:

A) preponderent în grup familial;

B) preponderent solitar;

C) în perechi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 219

Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:

A) femela dominant cu masculul dominant;

B) toate femelele mature sexual cu masculul dominant;

C) toate exemplarele mature sexual.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 220

Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt:

A) fertili;

B) sterili;

C) nu se încucişează.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 221

Câţi pui fată femela râsului?

A) 5 - 6 sau chiar mai multi;

B) 2 – 4;

C) 1.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 222

La ce vârstă devin independenţi puii de râs?

A) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă;

B) la 9 luni;

C) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 223

Râşii trăiesc:

A) în haită;

B) în grup familial;

C) solitar, exceptând femela cu pui sub un an.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 224

Împerecherea la râşi are loc în lunile:

A) decembrie-ianuarie;

B) februarie-martie;

C) iulie-august.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 225

Râsul prezintă gheare:

A) retractile;

B) neretractile;

C) semiretractile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 226

Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:

A) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;

B) păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte;

C) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 227

Râsul se caţără în arbori ?

A) nu, indiferent de situaţie;

B) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii;

C) da, doar pentru odihnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 228

Activitatea râsului are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 229

Dimorfismul sexual la râs este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) pronunţat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 230

Hrana râsului este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) vegetală;

C) animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 231

Simţurile dezvoltate ale râsului sunt:

A) numai auzul;

B) numai mirosul;

C) auzul, văzul şi mirosul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 232

Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:

A) pisică sălbatică;

B) râs;

C) jder de piatră.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 233

După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:

A) câinelui;

B) jderului;

C) pisicii sălbatice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 234

Pentru a se hrăni, râsul vânează:

A) numai animale de talie mare;

B) numai animale de talie mică;

C) animale de talie mare şi animale de talie mică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 235

Râsul se hrăneşte cu:

A) exclusiv animale pe care le vânează;

B) animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale;

C) exclusiv cadavre de animale;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 236

Longevitatea râsului este de aproximativ:

A) 18 ani;

B) 10 ani;

C) 5 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 237

În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică ?

A) în lunile februarie-martie;

B) în lunile aprilie-mai;

C) în lunile noiembrie- decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 238

Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?

A) şapte săptămâni;

B) nouă săptămâni şi jumătate;

C) cinci săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 239

Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?

A) nu.

B) da, când puii au depăşit 30-40 zile.

C) da, în situaţia în care pisica mamă moare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 240

Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică ?

A) 1 – 2;

B) 2 – 4;

C) 6 -8.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 241

Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăieşte:

A) exclusiv solitar;

B) în familie;

C) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 242

Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte?

A) lupul;

B) râsul;

C) ursul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 243

La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?

A) la vârsta de 3 săptămâni;

B) la vârsta de 5-6 săptămâni;

C) la vârsta de 3 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 244

Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?

A) fazani şi iepuri;

B) şoareci şi păsări;

C) insecte, broaşte, şopârle.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 245

Hrana pisicii sălbatice este de origine:

A) animală;

B) vegetală;

C) vegetală şi animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 246

Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:

A) crepuscular şi nocturn;

B) auroral şi diurn;

C) diurn şi crepuscular.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 247

Pisica sălbatică are coada:

A) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă;

B) groasă cu inele de culoare albă;

C) subţire cu un colorit uniform maroniu.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 248

Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?

A) pisică domestică;

B) pisică sălbatică;

C) râs.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 249

Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:

A) raportul între sexe;

B) deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă;

C) incapacitatea femelei de a avea progenituri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 250

Ce înţelegeţi prin «perioada de rut» la animale?

A) perioada de împerechere;

B) perioada de fătare;

C) perioada de năpârlire.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 251

Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:

A) pisica sălbatică;

B) dihorul ;

C) jderul.